Gânduri despre Înviere cu scriitoarea Daniela Voiculescu
Suntem în Săptămâna Mare și ne apropiem cu pași repezi de cea mai importantă sărbătoare creștină. Perioada aceasta este una încărcată din punct de vedere spiritual, iar printre cei care simt intens și crează atunci când travesăm astfel de perioade se numără și scriitorii. Astăzi stăm de vorbă cu Daniela Voiculescu despre semnificația acestor zile.
„Să vă iubiți unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, așa și voi să vă iubiți unul pe altul.”
Din doisprezece, unul avea să-L vândă! Deși cunoștea că Îl trădează, Mântuitorul l-a întrebat pe Iuda: „Prietene, pentru ce ai venit?” Iisus Hristos, aflându-se chiar în mijlocul suferinței, nu a încetat să iubească, iubirea Sa îndelung răbdătoare… Și unul se va lepăda de trei ori de El! Și nouă se vor ascunde de teama mulțimilor! Doar unul Îi va fi alături, lângă Sfânta Cruce! Pentru cei care L-au răstignit, Mântuitorul Se roagă: „Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac!”
Sunt vremuri în care obosim să iubim, obosim să iertăm, obosim să ajutăm pe cel aflat în mare nevoie… Vremuri care duc chipul dumnezeiesc cât mai departe de miezul inimii noastre! Suntem din ce în ce mai aproape de trădare! Suntem din ce în ce mai aproape de prăpastia tehnologiei! Începem să credem în altfel de minuni, să uităm de suflet!
Tradiția spune că Petru a plâns până în ziua Învierii Domnului. Oare noi mai avem lacrimi de pocăință? Ar trebui, prinși fiind între pandemie și război, să regăsim acel izvor de apă vie, care să ne țină credința în lumina iubirii! Drumul spre Dumnezeu începe la fel cum începe însetatul prima rugăciune! Deșertul, uneori, este o mare de lacrimi! Denia celor 12 Evanghelii este una dintre cele mai cutremurătoare slujbe de peste an!
„Ziua crucii”, poem din volumul „Doimea materiei”(2007)
Credința și iubirea față de cele sfinte au reprezentat subiecte des abordate în poemele Danielei Voiculescu. Mai jos vă invităm să vă bucurați de unul dintre ele:
tot pământul vorbește
de rețeta de suflet,
și vorbește… iubind!
se făuresc poezii
din glasuri de izvoare…
ce limpede sună chemarea,
ce dor poartă pământul…
te invit, lume, să mângâi
vița de vie…
te invit, lume, să miroși
flori de busuioc…
nu-ți mai vinde sufletul,
lume…
pune cruce la iluzie!
„Miracolul iubirii este acela că iubirea rămâne în oameni, deși oamenii nu-s capabili să rămână în iubire.” – Daniela Voiculescu
