145 de ani de la Nașterea lui Constantin Brâncuși

145 de ani de la Nașterea lui Constantin Brâncuși

La 19 februarie 1876, în satul Hobița din comuna Petroșani, județul Gorj s-a născut Constantin Brâncuși. Era cel de-al șaselea copil al plugarului C. Brâncuși. Artistul își începe școala primară la Hobița și o încheie la Bădiceni.

Acesta avea un temperament libertin ceea ce îl determină să plece de acasă foarte devreme. Părinții îl găsesc ,,fugit în lume”, la Târgu Jiu unde s-a angajat ca ucenic la o tâmplărie. La 13 ani vine la Craiova și se angajează la prăvălia marelui negustor, Ion Zamfirescu care îl găzduiește pe perioada studiilor.

Puținele momente de odihnă pe care le avea le folosește pentru a ciopli dintr-o lădiță de portocale din lemn o vioară, la care îi pune cele patru strune și cântă cu patos. Astfel că, își câștigă primii admiratori care îl îndemnă să se înscrie în anul 1894 la Școala de Arte și Meserii din oraș. Studiile sunt plătite de Toma Mar-Ocneanu (unchiul lui Nicolae Titulescu) și epitropia Madona Dudu din Craiova cu condiția de a cânta în strana bisericii.

În anul 1896, termină Şcoala de Arte şi Meserii şi se înscrie la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. La Bucureşti îl are  profesor pe Ion Georgescu, iar printre colegii săi s-au numărat: Fritz Stork, Dimitrie Mircea, Gh. Tudor. Student conștiincios și iubitor al artei atrage atenția profesorului său care îi laudă talentul.

Printre lucrările din timpul studenţiei amintim: Vitellius, bustul cunoscutului om politic Gheorghe Chiţu, ambele executate în anul 1898, Capul  lui Laocoon, în anul 1900, precum şi un Ecoşeu, răsplătit cu o medalie de bronz.

În anul 1904, părăseşte România „fără alte mijloace decât cunoştiinţele însuşite“, iar după o lungă călătorie prin Austria, Ungaria şi Elveţia ajunge în capitala Franţei.

Geniul modest al româniei

Norocul îi surâde din nou tânărului artist, care primeşte o bursă din partea Ministerului Instrucţiunii Publice, la propunerea ambasadorului României la Paris, Grigorie Ghika.  Intră în Asociaţia „Cercle des etudiants roumains“ alături de: George Enescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Nicolae Dărăescu, Camil Ressu.  Un mare pas al carierei sale este experienţa pe care o are în atelierul celebrului sculptor francez Rodin. În 27 martie 1907 își deschide propriul atelier.  Moment în care sculptorul se întoarce în folclor și creează următoarele opere: ,,Ansamblul de la Buzău”, ,,Sărutul”, ,,Cumințenia Pământului” și ,,Rugăciunea”(operă care marchează renunțarea la influențele lui Rodin).

Din anul 1910, renunţă la modelaj şi pictură, pentru a practica cioplitul. „Muza adormită“ (1909), ,,Pasărea măiastră“ (1910), „Prometeu“ (1911). Sunt doar o parte din operele care l-au consacrat pe maestru.  Mai târziu sculptează opera care a marcat secolul XX și anume: ,,Mademoiselle Pogany”

În anul 1937, artistul revine în ţară la invitaţia Aritinei Tătărăscu, preşedinta Ligii Femeilor Gorjene. Pentru a executa Monumentul de la Târgu Jiu, proiect început încă din anul 1918.  Astfel prind contur  cele trei opera istorice: „Masa Tăcerii“, „Poarta Sărutului“ şi „Coloana Infinitului“ (1937-1938).

La 16 martie 1957, Constantin Brâncuşi  moare în atelierul său din Impasse Rosin din Paris. Acesta este înmormântat în Cimitirul Montparnasse.

Din anul 2016, la 19 februarie, se sărbătorește ziua Națională ,, Constantin Brâncuși”

145 de ani de la Nașterea lui Constantin Brâncuși

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: