Răspunderea magistraților, amânată o săptămâna

Înființarea secției speciale destinată anchetării infracțiunilor comise de judecători sau procurori este constituțională. Totuși legea 304/2004, care se referă la această secție, cea privind organizarea judiciară, se va întoarce în Parlament pentru noi corecţii. Ca urmare, DNA va fi obligată să cedeze dosarele care vizau procurorii și judecătorii către această secție. CCR a amanat cu o saptamana decizia privind raspunderea magistratilor si Legea CSM.
Curtea Constituțională este compusă din 9 judecători, cu mandate de câte nouă luni, după următorea formulă: 2 numiți la propunerea fostului președinte Traian Băsescu, 1 la propunerea președintelui Klaus Iohannis, unul la propunerea PNL, unul la propunerea fostului PDL, actualmente fuzionat cu PNL, unul la propunerea UDMR și 3 la propunerea PSD.

Deși judecătorii CCR au decis astăzi să respingă sesizările formulate de PNL și ÎCCJ, patru puncte din expunerile acestora au fost admise și trebuie supuse modificării în legislativ.

Nu același lucru s-a întâmplat și cu propunerea PNL de sesizare a Comisiei de la Veneția pentru un aviz pe legile justiției.

De altfel, judecătorii Curții au decis că discuția pe celelalte două legi suspuse controlului de constituționalitate, cea privind Statutul magistraților și cea privind organizarea și funcționarea CSM, să fie amânată pentru dată de 30 ianuarie.

„Cu privire la organizarea judecătorească, am dat o decizie. Decizia constă în respingerea obiecţiilor de neconstituţionalitate extrinseci, care vizau constituirea Comisiei parlamentare şi modul de luare în dezbatere a acelor amendamente care proveneau de la Consiliul Legislativ, de la organizaţii profesionale, spunând că acele amendamente au fost de fapt însuşite de către Comisie şi de către Parlament. (…) Am admis 4 puncte din textele pe care le-au criticat autorii sesizărilor, pentru motivele pentru care le vom explica în comunicatul de presă, iar pentru celelalte texte care sunt menţionate în cele două sesizări am respins pentru motivele care vi le vom prezenta”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei de plen.

El a adăugat că propunerea înfiinţării secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor face parte din acele texte respinse, fiind constituţională.

Valer Dorneanu a exemplificat că una dintre obiecţiile admise de către Curte se referă la angajarea magistraţilor pensionari.

„Doar patru dintre criticile cu privire la patru categorii de texte, unul dintre ele vi-l pot spune: cel care prevedea că se pot angaja, dintre magistraţii pensionari, să fie angajaţi la curţile de apel pentru redactarea unor hotărâri (…)”, a spus Dorneanu.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară (formulată de 29 de senatori PN), obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (formulată de 56 de deputaţi PNL), obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulată de 52 de deputaţi PNL), precum şi trei obiecţii de neconstituţionalitate referitoare la aceleaşi legi formulate de Înalta Curte.

ÎCCJ a anunţat pe 21 decembrie 2017 că a decis să sesizeze CCR în legătură cu neconstituţionalitatea a 12 articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

În sesizare se arată, printre altele, că modificările aduse în legătură cu răspunderea materială a magistraţilor încalcă Constituţia şi reglementări internaţionale, deoarece au un conţinut „neclar” şi „confuz”, nu corespund cerinţelor de previzibilitate şi vor ridica în practică probleme de interpretare.

În opinia Curţii supreme, sub un alt aspect se constată că sintagmele cuprinse în alin. (3) al propunerii referitoare la „înfăptuirea actului de justiţie” şi „se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare” nu corespund cerinţelor de previzibilitate şi claritate a legii, deoarece ambele sunt vagi şi generale şi vor ridica în practică probleme de interpretare, încălcând astfel, dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

În plus, alin. (8) al art. 96 din proiect ridică probleme de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte art. 1 alin. (5) din Constituţia României, deoarece prevede că acţiunea în regres se exercită împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară, competenţa de judecată revenind Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.

În aceeaşi zi, PNL a anunţat că a contestat la CCR modificările aduse legii privind statutul magistraţilor.

„Prin această sesizare arătăm dezastrul în materie de legiferare pe care îl face coaliţia majoritară PSD-ALDE. (…) În mod evident, sunt încălcări care ţin de autonomia de reglementare a fiecărei Camere parlamentare în parte; de asemenea, avem argumente în privinţa încălcării principiului bicameralismului, cât şi alte chestiuni care ţin de procedură. Există însă şi motive intrinseci pe care le-am invocat, care ţin de conţinutul legii, printre care încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi cel care vizează independenţa judecătorilor şi procurorilor”, a precizat, la acel moment, deputatul PNL Gabriel Andronache.

Pe 22 decembrie 2017, ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din alte două legi, respectiv Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Sursa Aici

 

Conferința de presă a PNȚCD Argeș -live-

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *